IBXL

dIn BruXelLes

Romania lui Radu Anton Roman

De ziua Romaniei nu am sarbatorit mare lucru. Am vrut insa sa scriu.

Singura forma de media romaneasca pe care o frecventez e facebook. Si astfel am aflat de o campanie, cea cu Diabetul, Avionul, Nadia si Nastase. Sa-ti imprimi postere si sa arati ca esti roman si sa te dai mare. Cu ceea ce s-a intamplat acum zeci de ani. Ca despre ispravi recente, mai putine laude… Ei, uite, eu despre (relativ) recente vreau sa vorbesc. Ca de 2 ani nu prea mai cunosc io Romania actuala.

Zilele astea mi-a picat in mana cartea lui Radu Anton Roman. Eu cu omul asta parca sarbatoream de fiecare data cand vorbea. Imi placea foarte mult stilul lui bogat, dar simplu de a descrie bucatele. Se juca cu metaforele cum nu am mai vazut si imi este model in privinta asta.

Dar ziceam ca mi-a picat in mana cartea lui. E o carte de bucate pe care eu o rasfoiesc din cand in cand ca pe o revista literara. Stilul de a descrie o reteta e atat de original incat si pasajul cu saratu’ si piperatu’ ascunde o gluma, o poveste… Cartea asta descrie asa de bine Romania, in esenta ei cea mai profunda… Si e, paradoxal, intraductibila.

Cumparati-o daca puteti, si puneti-o langa colectiile Adevarul. Si rasfoiti-o din cand in cand (ce-i drept, mie imi cam zboara paginile, dar nu conteaza).

In cinstea Romaniei, imi permit sa redau mai jos o reteta din cartea lui. De salata de boeuf.

SALATÃ DE BOEUF
Desi numele-i francez (salata de bou nu dã bine la urechile subtiri), iar mâncarea e fãcutã cu o clasicã mayonnaise, actul de proprietate se plimbã nesigur între Balcani si mãicuta Rusie.
Francezii îi spun macedoine (si nu salade de boeuf, cum ne-am fi asteptat noi, conform bunelor noastre relatii de prietenie si reciprocitate!)
Cu toate acestea; nu e sãrbãtoare româneascã de toamnã-iarnã-primãvarã fãrã galbena, rotunjita salatã de boeuf, ornatã cu gogosari rosii si mãslinute, cum se cuvine.
Mâncare citadinã, salata aceasta e destul de pretentioasã, cerând manufacturã rãbdãtoare si devotatã (asta explicã, zic eu, de ce se face numai la ocazii).
Salata de boeuf dovedeste grijã si pretuire mare pentru meseni. Rãspândirea ei nationalã a nãscut, în cãrtile de bucate si pe meniurile cârciumilor, si unele ciudãtenii
hazoase: „salata de biof cu carne de pui si parizer“, „salata de boeuf cu carne de vitã“ etc.

si-nca una ca-i prea tare…, de la ce se face cu sangeretele…

(…) se poate:
• mânca, asa cum e
• afuma – tine mai mult
• fierbe – cu hrean sau mujdei e o nebunie
• prãji în unturã, cum fac maramuresenii (si
cum stai, bade, acum, la saptezeci de ani, cu
colesterolul? Vai de mine, domnisoara doctor,
fain, multãmesc lui Dumnezeu drãgutu’, cã
mi-i si rusine sã vã zic, da’ dimineata-i falnic
cum îi bradu’!)

Advertisements

Single Post Navigation

2 thoughts on “Romania lui Radu Anton Roman

  1. simona on said:

    :)) Da mi-a cazut si mie o revista din asta in mana si am ras cateva ore. E un fel de Creanga, dar pe teme culinare. Foarte fain ca te-ai gandit la el.

  2. mar on said:

    Poate iti pica in mana si cartile lui Plesu, ca sunt foarte interesante si frumos portretizate parerile lui. Si mi se par super pertinente in ceea ce priveste Romania actuala.
    Si mie Plesu mi-a fost recomandat si ras-recomandat de intreaga familie. Tata ajunsese aproape la momentul in care sa ia Despre Frumusetea Uitata a Vietii si sa-mi citeasca el din ea… 😉 Din fericire insa nu s-a ajuns acolo pentru ca intr-o buna zi l-am luat singurica la citit, si n-am regretat, drept care il recomand si eu la randul meu cu mare caldura.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: