Bruxelul mioritic

Mergeam ieri pe strada, pe langa serviciu, cu muzica in urechi si ma gandeam la nu-stiu-ce si citesc mare pe o masina: “Noi iti ridicam afacerea”, scris in romana. Am avut o tresarire (un wtf in engleza). Era o masina de Bihor a unei firme de stivuitoare… A fost frumoasa faza… Am mai vazut o masina de Satu Mare parcata pe aici… Si tot prin zona am gasit de ceva vreme un magazin romanesc al unei familii din Cluj: pufuleti, muraturi, bere Ursus si vin Murfatlar, ciocolata cu Rom si multe altele… Imi place sa merg acolo din cand in cand. Desi sunt ca un magnet la orice poate sa ma ajute sa invat mai bine franceza, am nevoie de pauze in care sa vorbesc romana (si sa nu fie taxabil). Cred ca e normal asta. Si o data am intrat in magazinul ala numai ca sa iau o punga de pufuleti (60 centi – pt statisticieni) si sa dau un Buna Ziua.
Doamna care se ocupa de magazin imi zicea ca sunt multi romani in cartierul asta (Anderlecht). Oricum, dupa cum vorbeam azi cu colegii, in zona asta belgienii sunt chiar minoritari (arabi, indieni, pakistanezi, africani…) asa ca romanii nu ar face decat sa mai dilueze un pic culorile… Sunt cartiere de belgieni unde alte populatii au patruns mai greu, dar asta si inca altele sunt mai exotice. Am zis ca nu o sa vorbesc despre fenomen decat dupa ce o sa imi fac o parere obiectiva, matura si completa.
Citeam apropo de asta, ieri, un articol cum ca un artist ceh a creat o expozitie foarte controversata in care a conceput o harta a Europei si fiecare tara era reprezentata de cea mai mare prejudecata legata de ea. Romania bineinteles… Dracula, Franta cu o pancarta mare pe care scrie Greva, iar ce mi s-a parut cu bataie lunga, Olanda e reprezentata ca fiind un teritoriu sub apa din care rasar doar trei turnuri de moschee. No comment.
Am mancat duminica la un restaurant grec, cu Victor si Ela. Foarte faina experienta, mancare buna, pereti kitschosi, dar nu deranjant (insa trebuie sa amintesc de un tablou cu o sirena si un apus si un pachet de Marlboro pe plaja) si preturi acceptabile. Si surpriza mea : multi romani, ca sa nu zic numai romani. Cica e asa de frecventat de noi, de chelnerii au invatat chiar o romana conversationala.
Acum ma duc acasa. Mi-e foame si am mancare buna (ieri am tras un miros de gateala de cred ca si vecinii o sa imi bata la usa sa ceara sa guste)…