IBXL

dIn BruXelLes

Californi-action

Am inceput biografia lui Steve Jobs si imaginea mea despre California incepe sa dospeasca din ce in ce mai mult. Dupa ce am stat o luna in 2006, cu vizite intense la obiectivele locului, am ramas impresionat, insa dezumflat de cat de dependent esti de masina. Mi-a ramas de vazut San Francisco.

Citind deci despre Steve Jobs si anii de inceput al Silicon Valley, cu inceputurile Hewlett Packard, Polaroid, Intel etc, incep sa il vad ca pe un laborator minunat unde a inceput sa se scrie ceea ce mancam noi acum pe paine. Totul “designed in California”, pe 60 de kilometri intre Palo Alto si San Jose… Mi-a ramas de vazut San Francisco.

Si inca o mostra din laboratorul de tehnologie mai jos. Un discurs TED al unui tip implicat intr-o gramada de experimente care sustine ca secolul 21 este cel al interfetelor. Date si felul cum prezinti datele. Si ceea ce faci cu datele ca sa aiba un impact. Web-ul e acum social (bleah, prea folosit cuvantul asta) si al infographics-urilor. Va fi (daca nu este deja) al continutului video. Tipul de mai jos a inteles toate astea si se joaca cu datele intr-un fel foarte creativ. Mi-a placut foarte tare videoclipul pentru Johnny Cash facut din cate un frame desenat de fani. Si inca si mai si fusion-ul de browsing, search engine si video/muzica din finalul prezentarii.

E despre cum sa angrenezi o gramada eterogena ca sa creezi un intreg artistic. Dati clic doar… E despre viitor.

Cum am regasit Romania

Recent intors dupa 3 zile in RO.

Cum am gasit Romania…

Cu mare drag sa imi regasesc prietenii
Cu un oarecare jetlag in a gasi banii corecti in portofel de la trecerea euro-leu
Cu impresia ca ar trebui sa platesc mai putin pt ce cumpar (poate pentru ca sunt un pic zgarcit si preturile par mai mari in lei)
Cu un Fagaras curat, frumos, dar cu prea multi tigani
Cu trenuri bune (nu si legaturile Sibiului cu tara)
Cu vanzatoare triste si fara cea mai mica idee despre cum ar trebui sa vorbeasca cu clientul (testat in multe magazine din doua orase)
Cu dor de pufuleti, napolitane JOE si biscuiti de ovaz moldovenesti
Cu wireless gratuit
Cu taximetristi corecti cu turistii!!! Testat in Fagaras si Sibiu…
Cu emisiuni de rahat la tv. Si mai de rahat fata de ce imi aminteam. Mai putin prezenta HBO in grila.
Cu tzepari care suna la oameni ca au castigat la tombole la care nu au participat (care erau sansele sa nimeresc peste unul in singura zi in care am stat langa telefonul fix de acasa)
Cu afise electorale patetice

 

Belgia la radio

Belgia – o tara de care se aude doar de bere si ciocolata. Da hai sa va prezint geografia tarii asteia mici prin ceea ce scoate ea la radio.

Cine stie sa ciuleasca urechile (la ce imi place mie de la ei), gaseste ce e mai jos: niste formatii care unele nu au iesit dintre frontierele de 3 judete ale Belgiei. Da’ merita god-damnit. Daca ascultati Radio ZU, nu o sa stiti probabil de ce.

Absynthe Minded (Gent)

Dan San (Liège)

Soundcloud

Gotye (Bruges via Australia) – hai ca asta e cunoscut

Selah Sue (Leuven)

dEUS (Antwerpen)

Ghinzu (Bruxelles)

Suarez (Mons)

Le prènom

Am vazut un film bun bun ieri. Pentru cine a vazut Carnage a lu’ Polanski, asta e varianta franceza. Pretextul e diferit, dar dialogul e dens si umorul mai putin negru, deci mai multe hohote in sala.

Patru adulti, prieteni din copilarie + sotia unuia se intalnesc la o cina. O mica gluma proasta si totul degenereaza pana cand la sfarsit ajungem la o declaratie de divort, un nas spart, o criza de nervi “dormi-pe-canapea-in-seara-asta” s.a.m.d Dar totul extrem de amuzant.

Filmul se numeste Le prènom.

 

 

 

Un pic de politica… externa biensur

Subiectul a nascut aici pasiuni mari. Cum Franta e teritoriul la care Belgia e anexata si totusi nu e, e important cine ia acolo alegerile.

Si a castigat socialistul. Au revoir austeritate cu orice pret…  Belgienii fac si ei haz de necaz cu un steag mare belgian arborat la discursul lui Hollande si cu pancarta “Bienvenue chez nous“: se pare ca nu urmeaza zile bogate pentru bogatii Frantei, carora Hollande le va taxa si mai tare averile. Asa ca vor fi nevoiti sa se aciueze in mica (dar fortune-friendly) Belgie.

In rest, gata cu Merkozy, o lasam in pace pe Carla si cand te gandesti ca daca un om intr-un hotel din New York nu iesea in intampinarea unei tinere femei de serviciu, strigam acum de-es-ca prezidan

Kinda lost in translation

Cine de aici stie ce e aia o fereastra popin.

Cine stie ce inseamna verbul “to intimate”.

No Google allowed.

Gata cu imobiliarele. We got house.

Si-am facut si pasul asta. Acum doua zile am semnat in fata notarului actul de pre-vanzare. Vanzarea si mutarea propriu-zisa se va face in maxim 3 luni.

In total am vizitat timp de o luna vreo 17 imobile (case si apartamente) in Bruxelles, Tubize si Braine Le Comte. Ne vom numi brainois, ca am ales o casa de 3 camere in Braine-Le-Comte, aproape de centru (strada de langa) si de gara (destul de aproape cat sa ajungi pe jos in doua minute si destul de departe cat sa n-auzi trenul cand trece). De acolo pana la cea mai mare gara din Bruxelles sutnt 25 de minute si 5 trenuri pe ora.

Am reusit sa gasim si un credit convenabil (daca se poate spune asa) si am descoperit niste avantaje fiscale de care nu stiam la inceputul cautarii. Au venit ca o veste buna pe langa previzibila indatorare pe xspe ani. Nu stiu daca ajuta pe cineva cifrele, dar dobanda pentru un credit de intreaga valoare a casei se invarte pe la un 3,7%.

Casa este buna de mutat in ea (poate dupa o mana de vopsea de improspateala…). Dupa calcule si previziuni, ar trebui sa se intample cam de ziua mea :)

Cu asta stabilita, de-acum putem sa ne concentram pe lucrurile cu adevarat importante :)

Aventuri imobiliare 4

Se pare ca nu tre sa cauti un an ca sa gasesti ceva ce convine. Vineri dam cu semnatura :)

Aventuri imobiliare 3a

Oare serialul aventurilor imobiliare va avea doar trei episoade?
Oare se poate sa fi gasit ceva dupa (doar) o luna de cautari?
Oare mai suna cineva sa ofere mai mult pana la ora 5?

Stay tuned…

Aventuri imobiliare 2

Aventura imobiliara continua.

Azi am vizitat o casa la 30 km de Bruxelles. Am ajuns cu 20 de minute intarziere, agentul era pe sus, prezenta casa altor oameni. In living erau locatarii actuali (stateau in chirie). Oamenii se uitau la o filmare cu niste inundatii. Eu intreb: La ce va uitati? Ei: A, e de cand ne-a inundat, acum doi ani. Dar aproape in fiecare an se intampla. (In gandul nostru era deja clar, am venit degeaba) Dupa 5 minute de glume cu undite, pescuit si alte alea legate de apa pana la brau, incerc sa trag eu de limba: si casa, totusi… Ei (cu voce inceata): A, nu merita, ai de bagat in renovari cel putin cat dai pe ea. E veche, de cate ori urca apa, nu o repara nimeni… Oamenii foarte joviali, sinceri. Era clar ca eram departe de o viitoare achizitie.

Dupa 5 minute, coboara agentul: bonjour, bonjour, haideti sa incepem… :)

Post Navigation

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.